„Lumina nu se aprinde decât pentru cei ce văd, nu pentru orbi”. Mihai Eminescu.

• fragment din cartea Din Tainele Învățăturii Iubirii.

Zamolxe  a adus pelasgilor vestitele Legi care îi poartă numele, Legi pe care le-a primit de la un mesager al Creatorului, prin revelație divină, undeva în munții noștri de astăzi, în jurul anului 1440 î.H. Moise a adus poporului evreu Legile pe care le-a primit, tot prin revelație divină, pe Muntele Sinai, undeva în jurul anului 1250 î.H.

Legile lui Zamolxe, în număr de 10 (decalogul zamolxian), au stat la baza spiritualității națiunii noastre și încă mai stau, împlinite fiind de Noua Lege, după cum știm.

„Lumina nu se aprinde decât pentru cei ce văd, nu pentru orbi”. Mihai Eminescu.

• fragment din cartea Din Tainele Învățăturii Iubirii.

Începând cu anul 1440 î.H., viața spirituală a locuitorilor acestor meleaguri, și nu numai, a fost marcată, în mod benefic, de doi Mari Preoți Inițiați, doi mari reformatori spirituali planetari, mai puțin cunoscuți în ziua de astăzi din motive exclusiv oculte. Voi începe prin a stabili numele reale ale acestora, întrucât am observat că și la acest capitol există multă, foarte multă confuzie printre cei care vorbesc despre ei.

„Lumina nu se aprinde decât pentru cei ce văd, nu pentru orbi”. Mihai Eminescu.

• fragment din cartea Din Tainele Învățăturii Iubirii.

Soarele arde cu blândețe podoaba verde a dealului cetății dacice de la Costești. Arde încălzind pământul bătătorit de ploi și de ninsori, dar și de pașii celor care au trecut prin acest ținut de-a lungul miilor de ani. Un pământ greu încercat, încărcat cu o istorie adâncă, înălțătoare și adevărată. Un pământ care poartă cu mândrie amprentele energetice și informaționale, pline de semnificații, ale trăitorilor acestor locuri. Ele au fost impregnate de-a lungul miilor de ani de traco-geto-dacii noștri dragi, de străbunii noștri Inițiați, în toate cele care se găsesc în acest ținut binecuvântat de Dumnezeu.