Există în acest moment o întreagă literatură, o adevărată cultură ași spune, creată în jurul a ceea ce privește acest fenomen, acest subiect al extratereștrilor, promovat tot mai consistent în ultimii ani
Ce sunt de fapt așa-zișii… „extratereștrii”?

„Lumina nu se aprinde decât pentru cei ce văd, nu pentru orbi”. Mihai Eminescu.

Omul (și nu doar el), pe parcursul vieții, este mereu în două ipostaze: manifestă Iubirea și tot ceea ce aparține de ea, sau manifestă ura, cu toate cele care o exprimă. O a treia ipostază nu există, chiar dacă mulți o clamează deseori, în mod naiv. Și asta pentru că în lumea spirituală (cea care stă la baza a tot și a toate) nu există neutralitate. Există doar acțiune prin gând, vorbă și faptă, într-o direcție sau alta. Una dintre ele, manifestarea Iubirii, „ridică” o ființă, o ajută să evolueze, iar cealaltă, manifestarea urii, o „coboară”, o poartă spre o involuție sigură.

„Lumina nu se aprinde decât pentru cei ce văd, nu pentru orbi”. Mihai Eminescu.

Am decis să scriu acest articol, chiar dacă, foarte probabil, voi deranja foarte multă lume din zona spirituală. Însă, grija mea nu este  să nu-i supăr pe acești oameni, ci să apăr, cum pot și cât pot, această zonă minunată a spiritualității. Să apăr în special acea spiritualitate care își are rădăcinile pe acest Pământ greu încercat al României. Socotesc că se cuvine să o apăr, așadar, de tot felul de atacuri, de tot felul de falși maeștri spirituali.