Despre iertare…

Dacă îți este mai ușor să spui...„te iert” decât... „nu te voi ierta niciodată” atunci, cu siguranță... ești Viu.

Despre iertare s-a discutat intens în trecut, se discută şi astăzi şi se va mai discuta probabil multă vreme de acum încolo, până la întronarea plenară a iubirii pe această Planetă a suferinţei.

De la bun început, aş vrea să subliniez un lucru deosebit de important şi anume că nu putem separa iertarea de iubire şi asta pentru că nu există iertare fără iubire şi nici iubire fără iertare.

O fiinţă nu poate avea capacitatea de a iubi dacă nu are capacitatea de a ierta şi invers.

„Să ierţi nu înseamnă sa fii de acord cu ce s-a întâmplat sau să aprobi acel lucru. A ierta nu înseamnă să încetezi să acorzi importanţă celor întâmplate, nici să dai dreptate celui care te-a rănit. A ierta înseamnă pur şi simplu să laşi deoparte acele gânduri negative care iţi produc durere şi supărare. Iertarea se bazează pe acceptarea a ceea ce s-a întâmplat.”

Gandhi afirma: „Iertarea este calitatea celor curajoşi. Doar cel care este suficient de puternic pentru a ierta o ofensă ştie să iubească”.

Iertare este rodul manifestării mai multor calităţi dumnezeieşti precum milostenia, dărnicia, generozitatea, înţelepciunea, jertfa. Ea este cea care împlineşte iubirea.

Aşa cum iubirea divină este singura legătură indestructibilă dintre două fiinţe, iertarea este singura posibilitate prin care o fiinţă se poate dezlega de ceva sau de cineva care i-a pricinuit rău.

Iertarea este soluţia izbăvitoare în orice situaţie.

Iubirea este singura cale prin care o fiinţă se poate mântui.

Da, dar fără iertare, iubirea nu poate fi  manifestată de nicio existenţă.

Şi aşa cum iubirea faţă de ceva sau cineva trebuie manifestată necondiţionat şi iertarea, în mod normal, trebuie să se manifeste în aceleaşi condiţii.

Dumnezeu, precum şi toţi slujitorii Lui devotaţi din Cer şi de pe Pământ, iartă instantaneu şi necondiţionat celor care au greşit cu gândul, cu vorba sau cu fapta.

Omul care a greşit va putea însă să se bucure de efectele benefice ale Iertării Sale numai atunci când se va căi sincer pentru greşeala sa, numai atunci când se va ierta pe el însuşi, numai atunci când va ierta pe toţi cei care i-au greşit, numai atunci când va cere iertare celor faţă de care a greşit şi va face cele necesare primiri acestei iertări.

Dacă realizează toate acestea cu sufletul curat şi cu căinţă nedisimulată, chiar dacă nu va primi iertarea celor faţă de care a greşit, graţia divină se va manifesta faţă de acel om, care va beneficia de efectele iertării divinităţii.

Acele persoane însă, care nu l-au iertat, vor cădea în greşeala neiertării şi vor da socoteală la un moment dat în faţa lui Dumnezeu.

*

Închei micul meu articol  cu patru rugăciuni scurte, privitoare la iertare, pe care le consider fundamentale. Rugăciuni  de a căror putere şi eficienţă m-am convis personal.

Iată-le:

În faţa Ta Doamne Dumnezeule mă înfăţişez acum şi cu toată fiinţa mea mă iert pe mine însumi pentru tot ce am greşit vreodată, cu gândul, cu vorba, sau cu fapta, cu voie sau fără de voie. Amin!

În faţa Ta Doamne Dumnezeule mă înfăţişez acum şi cu toată fiinţa mea iert toate existenţele care mi-au greşit vreodată, cu gândul, cu vorba, sau cu fapta, cu voie sau fără de voie. Amin!

În faţa Ta Doamne Dumnezeule mă înfăţişez acum şi din toată fiinţa mea cer iertare tuturor existenţelor faţă de care care am greşit vreodată, cu gândul, cu vorba, sau cu fapta, cu voie sau fără de voie. Amin!

Te rog pe Tine Doamne Dumnezeule, ajută-ne să facem cele necesare, pentru ca într-o bună zi, împreună, să ne bucurăm de binefacerile Iertării Tale. Amin!

Folosiţi-le zilnic, cu credinţă, şi veţi vedea, cu siguranţă, efectele.

Doamnea ajută!

Ioan

De vreţi să mergeţi pe calea Iniţierii spirituale, accesaţi..

http://foculsacru.ro/despre-noi/